Vopseaua contemporană este compusă dintr-un grup de emulsii, compuși, amestecați într-un mod unic, astfel încât să îndeplinească cerințele moderne. Vopselele de azi au evoluat din pigmenți pe bază de materiale organice și minerale, utilizați de oamenii preistorici pe pereții peșterilor, pentru a lăsa în urmă reprezentările grafice ale vieții lor.
Inventarea vopselei – un proces preistoric
Oamenii preistorici, în urmă cu zeci de mii de ani, au descoperit tehnica îmbinării pământului colorat cu grăsimea animală. Inițial, pigmenții de vopsea constau în pulberi fine de roci colorate, pământ, oase, minerale, amestecate cu produse lichide, ouă sau grăsimi animale, pentru a lega compoziția. Astfel au luat naștere primele picturi rupestre, despre care se crede că sunt reprezentări grafice ale vieții locuitorilor peșterilor.
Un prim exemplu de fabricare a vopselei, a fost descoperit în Africa de Sud și se crede că datează de aproximativ 100.000 de ani. Vopseaua descoperită a fost creată din cărbune, oxid de fier roșu și măduvă osoasă ca și liant.
Reinventarea vopselei în Grecia și Egiptul Antic
Odată ce societățile au devenit tot mai sofisticate, transportul de materiale și minerale s-a extins, iar acest lucru poate fi observat cu certitudine în Grecia și Egiptul Antic. Palatele erau decorate cu picturi policrome, iar pe măsură ce aceste tendințe au pătruns și în Asia, inclusiv templele au început să fie pictate cu astfel de pigmenți.
Pe măsură ce procesele avansau, pentru a lărgi paleta culorilor, au început să fie amestecate nisip, var, minereu de cupru pentru obținerea pigmentului albastru verzui. Culoarea roșia a fost produsă prin amestecarea mercurului cu sulf, iar albul prin depozitarea plumbului în vase de lut, alături de oțet și gunoi de grajd.
Revoluția vopselei în ulei
Până în secolul al XV-lea, ca liant pentru vopsele, se folosea oul. Ulterior, acesta a fost înlocuit cu ulei, proces ce a revoluționat complet vopseaua. Această descoperire îi este atribuită pictorului Jan van Eyck. Se crede însă că vopseaua în ulei a fost descoperită mai devreme, în picturile budiste ale pictorilor chinezi, dar și indieni, cândva între secolele al V-lea și al VIII-lea.
Devenind populară abia în secolul al XV-lea, vopseaua în ulei s-a extins din nordul Europei, în toată Europa, înlocuind aproape în totalitate vopseaua tempera, ce folosea ca liant oul.
Epoca modernă și vopseaua
O descoperire de mare însemnătate a fost făcută de germanul Diesbach în anul 1710 și anume albastrul de Prusia, derivat din fier. Verdele cobalt a fost realizat din elementul chimic cu același nume, însă din motive ce țineau de inaccesibilitatea lui, s-a renunțat la folosirea cobaltului pentru producerea culorii.
Odată cu începerea revoluției industriale, vopseaua a devenit un element recunoscut pretutindeni. Fabricile de vopsea au descoperit cum pot suspenda pigmenții din ulei și cum pot împiedica uscarea rapidă a vopselei. Iar progresele în chimie, au dus la inventarea unei game largi de culori, precum albastru cobalt, albastru cerulean, verde viridian, verde smarald, galben de cadmiu, violet cobalt.
Vopseaua în prezent
Astăzi, vopseaua joacă un rol important pentru fiecare consumator, reușind să schimbe total aspectul unei locuințe, fațade de case, mobilier. Evoluția culorii așa cum este în prezent, este ajutată de progresele în tehnologie, ce ajută la dezvoltarea vopselelor și mii de pigmenți, pentru ca fiecare dintre noi să alegem vopsele ce pot fi aplicate cu ușurință, nu conțin substanțe toxice și rezistă în timp.
