- Dacă ţi-e frică, dacă ai senzaţia de ireal sau agitaţie, aminteşte-ţi că aceste sentimente nu sunt nimic mai mult decât o exagerare a reacţiilor normale ale corpului la stres.
- Doar pentru că ai aceste senzaţii nu înseamnă că eşti foarte bolnav. Aceste emoţii sunt doar neplăcute şi înfricoşătoare, nu periculoase. Nu ţi se va întâmpla nimic mai rău.
- Lasă-ţi sentimentele să vină. Ele te-au controlat. Le-ai umflat şi le-ai făcut mai acute şi mai puternice. Nu le mai umfla. Nu fugi de panică. Atunci când simţi că se formează panica, inspiră adânc şi, pe măsură ce expiri, relaxează-te. Mai încearcă. Rămâi acolo ca şi când ai pluti în spaţiu. Nu te lupta cu sentimentul de panică. Acceptă-l. Îi poţi face faţă.
- Încearcă să te faci cât se poate de confortabil fără să fugi. Dacă eşti pe o stradă, sprijină-te de un zid sau de un stâlp. Dacă eşti la departamentul de cosmetice dintr-un magazin, găseşte un colţ de tejghea mai liniştit. Dacă eşti într-un butic, spune-i vânzătoarei că nu te simţi bine şi că vrei să stai jos. Nu sări în maşină şi pleca acasă înfricoşat.
- Nu te auto-compătimi şi nu gândi: “De ce nu pot să fiu ca alţi oameni normali? De ce trebuie eu să trec prin toate astea?” Doar acceptă ceea ce ţi se întâmplă. Dacă faci aşa, de ce te temi mai mult nu se va întâmpla.
- Gândeşte-te la ceea ce se întâmplă cu adevărat cu corpul tău în acest moment. Nu te gândi : “Ceva teribil se va întâmpla. Trebuie să plec.” Repetă-ţi: “Nu voi cădea, leşina, muri sau pierde controlul.”
- Acum aşteaptă şi dă-i fricii timp să treacă. Nu fugi. Alţii au găsit puterea. Şi tu o vei găsi. Observă că, cu cât reuşeşti să nu adaugi gânduri înfricosătoare panicii tale, chiar frica începe să scadă.
- Aceasta este oportunitatea ta de a exersa. Gândeşte-te la ea în acest fel. Chiar dacă te simţi izolat în spaţiu, într-una din aceste zile nu te vei mai simţi aşa. Curând vei putea să treci prin panică şi să spui : “Am reuşit!” Odată ce spui asta, vei fi parcurs un drum lung din a-ţi cuceri frica. Gândeşte-te la progresul pe care l-ai făcut până acum. TU CONTROLEZI SITUAŢIA !
- Încearcă să nu mai fii atent la ce se întâmplă înăuntrul tău. Concentrează-te pe ceea ce te înconjoară. Uită-te la ceilalţi oameni de pe stradă, din autobuz. Ei sunt cu tine, nu împotriva ta.
- Când apare panica, relaxează-ţi corpul, respiră adânc şi continuă-ţi ziua. Nu uita: de fiecare dată când faci faţă panicii şi anxietăţii, îţi reduci frica.
După fiecare atac de panică, încearcă să observi:
• De ce a fost declanșat episodul?
• Ce se repetă de fiecare dată, în mod constant?
• De ce îți amintesc situațiile în care apare anxietatea?
• Emoțiile avute în timpul crizei îți amintesc de un episod anume din viața ta?
Nu uita: dacă anxietatea și atacurile de panica te împiedică să îți desfășori activitățile zilnice, cere ajutorul cuiva de specialitate (psiholog, psihiatru).
