Pandemia generează bătălii constante. Unele cu noi înșine, altele cu ceilalți, și, în final, bătălii între consumul crescut de plastic și reciclarea lui. Din Wuhan și până la București, cererea pentru măști de protecție, mănuși, viziere și combinezoane a fost în continuă creștere.
Dincolo de asta, am străbătut cea mai lungă perioadă de izolare la domiciliu din istorie: am stat acasă, deci am consumat mai mult. Mai multe. Însă cât de mult am reciclat? Jurnaliștii de la Reuters vorbesc, dincolo de pandemia cu COVID-19, despre plastic pandemic – o luptă între oameni și poluarea la care contribuim prin lipsa reciclării.
Pe fondul unei pandemii, am neglijat importanța celor 3R: reducerea consumului, reutilizare și reciclare. Chiar dacă ni se pare o problemă minoră față de provocările prin care trece Planeta, uităm că poluarea provocată de abundența deșeurilor ucide, anual, 7 milioane de oameni, conform unui raport din 2018 realizat de OMS, Organizația Mondială a Sănătății.
La momentul actual, poluarea aerului ne amenință sănătatea mai mult decât am crede. Chiar dacă pentru a diminua poluarea avem nevoie de strategii sustenabile pe termen lung, cei 3R joacă un rol important în această bătălie pe care, dacă nu acționăm acum, o să o pierdem. În umbra COVID-19, reciclarea deseurilor este biletul către respirarea unui aer (mai) sănătos. Alături de alte bune-practici pe care trebuie să le deprindem, cum sunt economisirea apei și energiei electrice, reducerea consumului și reciclarea constantă ne garantează că Planeta va fi acasă pentru mult timp de acum încolo.
Pași mici, dar siguri, atâta timp cât nu stăm pe loc
Fugim de reciclare pentru că pare că e încă un lucru pe care îl avem de făcut, o obligație care nu ne aduce niciun beneficiu imediat. Dacă reciclarea ne sperie, putem începe cu lucrurile mărunte care fac cu adevărat diferența:
nu mai arunca sticlele de sticlă la gunoi – poti fi reutilizate în nenumărate feluri, iar dacă totuși nu avem ce face cu ele, trebuie să ajungă la reciclat; Când vorbim de reciclare sticla, procesul se soldează prin obținerea unui produs nou, perfect utilizabil, cu proprietăți perfecte, așa că nu avem niciun motiv pentru care să nu o facem;
- uleiul este un factor poluant pe care îl ignorăm – am stat mai mult acasă, deci poate am gătit mai mult, însă uleiul nu ar trebui să ajungă în chiuvetă sau în vasul de toaletă, ci trebuie colectat separat, la centrele special dedicate;
- renunțarea la produsele din plastic de unică folosință – folosim mai mult plastic decât credem. Sacoșa de plastic poate fi înlocuită cu una de pânză, paiul din plastic cu unul din metal, iar sticla de apă cu una termoziolantă, pe care o să o ai ani de zile.
Reciclare pandemică – ce reciclăm și ce nu
Epoca post-covid vine cu noi provocări și în industria reciclării, mai ales pentru că a crescut consumul de plastic datorită echipamentelor de protecție. Mai importantă acum ca niciodată, pandemia vine cu noi rigori în ce privește reciclarea, despre care vorbesc cei de la EPA, Environmental Protection Agency:
- măștile de protecție de unică folosință, mănușile din latex și șervețelele dezinfectate nu sunt reciclabile, așa că trebuie depozitate separat, pentru a nu contamina restul plasticului;
- dacă cineva din casă are COVID-19, ambalajele utilizate (chiar și cele folosite la comun, dacă e cazul) nu mai pot fi reciclate;
- dacă te simți bolnav și ai făcut un test pentru depistarea virusului, nu duce deșeurile la centrele de colectare selectivă până când nu te asigură că testul este negativ;
