Cariile dentare şi boala parodontală reprezintă la ora actuală cele mai frecvente boli infecţioase în întreaga lume. Larga răspândire a acestor boli este în strânsă corelaţie cu stilul de viaţă şi în special cu un consum crescut de zahăr, alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară.
Conform OMS, bolile cavităţii orale afectează aproape 3,5 miliarde de persoane şi multe dintre aceste afecțiuni pot fi evitate prin programe de prevenţie, diagnostic şi tratament, fie prin tratament individual, fie prin programe finanţate de guvern, asociaţii şi societăţi de promovare a sănătăţii. Într-un studiu realizat de HSBC (Health Behaviour în School-Aged Children), referitor la sănătatea orală a copiilor din România, frecvenţa cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur item: Cât de des te speli pe dinţi? Variantele de răspuns care le-au fost oferite copiilor au fost: mai des de o dată pe zi, o dată pe zi, cel puţin o dată pe săptămâna, dar nu zilnic, mai rar decât o dată pe săptămână, niciodată; înregistrându-se o creștere a frecvenței acestui comportament în perioada 2006-2019.
Nu e de mirare cum în acest context, în care sănătate orală ridică, în ciuda soluțiilor de tratare și prevenție, reale probleme, stomatologia devine una dintre cele mai populare alegeri profesionale. Popularitatea de care se bucură numeroase cursuri stomatologie în rândul medicilor demonstrează o efervescență atrăgătoare a acestui domeniu, nu doar solicitant, ci și extrem de dinamic. De exemplu, în lupta cu cariile, în câteva zeci de ani s-a trecut de la paradigma în care tratăm prin extracție la paradigma tratăm înainte de a se întâmpla, prin prevenție și / sau prin salvarea țesutului.
În acest context am discutat cu dr. Sebastian Lupu, medic dentist, fondator Passionate Clinic și Endolearning, platformă de cursuri orientată spre endodonție, structurate pentru un singur medic sau pentru un grup restrâns, gândite și create pentru cei care doresc să-și upgradeze stilul și tehnicile de lucru; despre O-pH, un nou prototip de instrument dentar, care poate identifica toate condițiile acide care duc la carii.
Deși dentiștii au la dispoziție o mulțime de instrumente și tehnici pentru tratarea cariilor, detectarea condițiilor chimice specifice care pot duce la apariția acestora rămâne un capitol încă puțin explorat. Un studiu recent al cercetătorilor de la Universitatea din Washington a arătat că un instrument dentar creat de ei poate măsura aciditatea acumulată de bacteriile din placă, bacterii care duc la dezvoltarea cariilor.
Sistemul O-pH este un dispozitiv optic prototip care emite o lumină LED și măsoară reacțiile acelei lumini, fluorescența, cu un colorant chimic aprobat de FDA, atunci când e aplicat pe dinți. O-pH-ul citește apoi pH-ului sau acidității plăcii care acoperă acei dinți.
Dacă dentiștii știu cât de acidă este placă, au posibilitate să evalueza care zona a dintelui este cel mai expusă riscului de a dezvoltă o carie.
„Placa are o mulțime de bacterii care produc acid atunci când interacționează cu zahărul din alimentele noastre. Acest acid provoacă, de fapt, coroziunea suprafeței dintelui și, în cele din urmă, duce la apariția cariilor. Deci, dacă putem obține informații despre activitatea acidă, ne putem face o idee despre cum se dezvoltă bacteriile în biofilmul dentar sau placă.” – ne explică dr. Lupu.
Dr. Lupu a adăugat că nu toate bacteriile din acel biofilm sunt rele sau vor duce la carii, așa că măsurarea acidității mediului poate spune unui stomatolog ce trebuie să știe despre riscul de a dezvolta anumite probleme.
Pentru a-și testa dispozitivul, cercetătorii au recrutat 30 de pacienți cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani, cu o vârstă medie de 15 ani. Au ales copii și adolescenți pentru studiul lor pentru că smalțul de pe dinții copiilor este mult mai subțire decât cel al adulților, așa că avertizarea timpurie a eroziunii acide este și mai importantă. Pentru a efectua măsurătorile cu dispozitivul O-pH, cercetătorii au recrutat studenți din anul ÎI și III la școala de stomatologie, care au fost supravegheați de un membru al facultății.
Testul este non-invaziv. În timp ce colorantul este aplicat pe dinți, dispozitivul prevăzut cu o sondă care transmite și colectează lumina este plimbat pe suprafața unui dinte. Intensitatea luminii este ulterior citită și corelată cu valorile PH-ului. Aciditatea dinților pacienților a fost citite de mai multe ori, înainte și după clătirea cu zahăr, înainte și după curățarea dentară pre și post-profesională. Eric Seibel, autor principal și profesor de cercetare în inginerie mecanică la Colegiul de Inginerie UW, a subliniat că includerea testului de aciditate ca o nouă procedură clinică ar fi foarte facilă: atunci când un pacient vine pentru prima dată la dentist, înainte de a debuta consultul, stomatologul îl poate ruga să își clătească dinții cu soluția de colorant fluorescent fără gust și apoi ar scana optic dinții pentru a căuta zone cu producție mare de acid în care smalțul este demineralizat.
Studiul a fost publicat în februarie 2022 în IEEE Transactions on Biomedical Engineering. Echipa de cercetare a raportat o limitare a acestuia și anume imposibilitatea de a măsura în mod constant aceeași zonă, pe fiecare dinte, în timpul fiecărei etape de testare. Pentru a rezolva această limitare cercetătorii plănuiesc să dezvolte o versiune a dispozitivului care poate produce imagini pentru stomatologi pentru a arată instantaneu locația exactă a acidității ridicate, și unde poate apărea următoarea carie.
„Avem nevoie de mai multe rezultate pentru a arăta cât de eficient este pentru diagnostic, dar cu siguranță ne poate ajuta să înțelegem o parte din sănătatea ta orală din punct de vedere cantitativ. De asemenea, poate ajuta la educarea pacienților cu privire la efectele zahărului asupra chimiei plăcii. Le putem arăta, în direct, ce se întâmplă și această este o experiență de care își vor aminti și vor spune: „OK, bine, trebuie să îi spun pacientului să reducă zahărul.
În aceeași măsură, așa cum spun mereu seeing is believing, trăim în era big data – cu cât avem mai multe informații despre pacienți și afecțiuni, cu atât ne putem adapta mai bine la nevoile pacientului: vorbesc aici de la tratamente la cursuri și traininguri.
Imaginați-vă cum ar arată un curs implantologie dacă ai ști din avana zonele susceptibile, sensibile. Ar înseamna un pas uriaș în calitatea vieții pentru pacient și o schimbare de mentalitate pentru medici.” – a completat dr. Lupu.
