Designul interior se schimbă atunci când străbate o perioadă atipică – la fel cum epidemiile de holeră au adus culoarea alb în atenția noastră, și pandemia cu Covid-19 a re-trasat coordonatele în amenajările interioare. Psihologia spațiului este acum mai importantă ca niciodată: designul interior post-pandemic nu mai este despre felul în care arată un spațiu, ci despre felul în care ne face să ne simțim.
Abundență în culoare
Culorile sunt printre cele mai importante atribute ale psihologiei spațiului, întrucât impactează felul în care ne simțim – culoarea schimbă starea. O culoare poate provoca teamă, neliniște, anxietate sau, dimpotrivă, serenitate și stare de bine. Iar sub umbrela pandemiei cu Covid-19, ne stimulăm simțurile cât mai pozitiv: alegem culorile înțelept, în funcție de matematica din spatele lor.
Dincolo de semnificația fiecărei culori în parte, am pășit într-o etapă în care mai mult înseamnă mai bine: mai multă culoare generează mai multă bucurie și familiaritate. În noul design interior, culorile neutre își regăsesc mai puțin locul printre favoritele noastre, pentru că suntem avizi după culori vii, vibrante, îndrăznețe, care să ne fure ochii.
O gamă cromatică săracă nu va mai fi printre preferințele noastre post-pandemice, pentru că nu ne oferă stimulare vizuală și pare că ne îngrădește creativitatea și esprit rêveur, spiritul visător.
Confortul, generator de fascinație
Dacă până acum amenajările interioare erau mai mult despre cum arată spațiul, în perioada post-Covid ne concentrăm mai mult pe cum se simte spațiul și, implicit, pe cum ne face să ne simțim. Trecând prin cea mai lungă perioadă de izolare la domiciliu din istorie, am înțeles: nu orice casă este acasă.
Și ca să fim bine cu noi, cu ceilalți, cu lumea, avem nevoie de un acasă confortabil, care să ofere tihna și echilibrul fără de care nu putem face față realității. O amenajare confortabilă este o amenajare complet customizabilă și personalizată – culorile, lumina, până și tușa final de mobilier la comanda și decorațiuni pot transforma o casă în acasă.
Psihologia spațiului se referă la „studiul relațiilor umane în contextul spațiilor construite”, cum atestă Dave Kopec, profesor la o școală de arhitectură în San Diego – având un impact direct asupra creierului, contribuind la emoțiile și percepțiile noastre, geometria spațiului ne poate induce siguranță, confort, ne poate ancora în wellbeing și confort fascinant. Designul schimbă starea, iar în ultimele luni am înțeles mai mult ca niciodată că este vital să o schimbe în bine.
Safe place pe toate planurile
Suntem guvernați de siguranță. Avem nevoie de spații în care să ne simțim în siguranță pe toate planurile, iar psihologia designului ne ajută să construim un safe place. Fie că vorbim de siguranța față de lumea exterioară, fie că vorbim despre siguranța împotriva bacteriilor și microorganismelor, acasă este locul în care ești mereu păzit.
Asemenea unei fortărețe, locuința devine refugiu atunci când nicăieri altundeva nu ne simțim în siguranță. În post-pandemie, nu vom mai amenaja case – vom amenaja sanctuare. Locuri de bine și locuri de tihnă, în care teama, anxietatea și nesiguranța nu își au locul.
Siguranța trece dincolo de planul emoțional – de acum încolo, acordăm o atenție mai sporită ca niciodată suprafețelor anti-microbiale și materialelor antibacteriene, precum cuprul și bambusul. În post-pandemie, acasă se transformă în mai bine, mai sigur, mai confortabil.
Psihologia spațiilor post-pandemice devine, mai degrabă, o reală inginerie: culorile contează mai mult ca niciodată, confortul trebuie calculat, iar siguranța nu poate lipsi din ecuație. După ce am trecut printr-o perioadă fără precedent, am înțeles că spațiul schimbă starea, iar pe fondul unei tristeți pandemice majore, avem nevoie să ne simțim cu adevărat bine. Spațiul devine sanctuar care înglobează esteticul, funcționalitatea și confortul, marcat fiind de personalitate și fascinație: acasă devine fascination créateur.
