Angina pectorală, adică acea durere în piept descrisă adesea ca o senzația de disconfort, strângere, de arsură sau de presiune, este o problemă des întâlnită, în special după o anumită vârstă. În unele cazuri, schimbarea stilului de viață și urmarea unui tratament medicamentos sunt suficiente pentru a o ține sub control. În altele, este nevoie însă de proceduri invazive sau minim invazive.[1] Ce presupun aceste proceduri și când sunt ele indicate vei afla mai jos.
Cum se stabilește tratamentul anginei pectorale
Atunci când ești diagnosticat cu această afecțiune, medicul îți va explica nu doar ce este angina pectorală, ci și de ce tip de angină suferi: stabilă, instabilă, Prinzmetal sau microvasculară. Alături de simptomele pe care le prezinți, rezultatelor investigațiilor efectuate și riscul de complicații, tipul de angină identificat va influența decizia de a opta pentru un anumit tip de tratament.
De exemplu, angina instabilă este o urgență medicală care necesită tratament imediat într-un spital. Angina stabilă, pe de altă parte, poate fi controlată prin adoptarea unui stil de viață sănătos și cu ajutorul tratamentului medicamentos, urmând să se recurgă la proceduri pentru îmbunătățirea fluxului sangvin către inimă doar când aceste soluții nu funcționează.
Indiferent de motiv, dacă s-a decis că tratamentul medicamentos și modificarea stilului de viață nu sunt suficiente pentru a ameliora simptomele și a preveni apariția unor complicații, există 2 opțiuni principale care ți se pot recomanda: fie angioplastia coronariană, fie bypassul coronarian.[3]
Angioplastia coronariană
Angioplastia coronariană este o procedură minim invazivă prin intermediul căreia se pot trata îngustările vaselor de sânge, îmbunătăți fluxul sangvin către inimă și reduce angina pectorală. Ea presupune introducerea unui balon mic în zona îngustată și umflarea acestuia pentru a lărgi artera coronară. Pentru a o menține deschisă, se poate apoi introduce și un stent, adică un tub mic, metalic.
Întreaga procedură poate dura între 30 de minute și câteva ore și necesită o internare de cel puțin 24 de ore. În general, cei care trec printr-o astfel de intervenție își pot relua activitățile normale după câteva zile.
Fiind vorba de o procedură minim invazivă, riscul apariției unor complicații este mai mic. Pot însă apărea anumite probleme, inclusiv sângerări, reacții alergice la substanța de contrast folosită, atac vascular cerebral sau infarct miocardic.[2]
Bypassul coronarian
Ca și angioplastia coronariană, bypassul coronarian este o procedură la care se apelează pentru a îmbunătăți fluxul sangvin către inimă dacă arterele coronare, acele artere care alimentează inima cu sânge, sunt îngustate sau blocate. Această procedură chirurgicală presupune însă recoltarea unui vas de sânge sănătos dintr-o altă parte a corpului, de obicei din braț, picior sau torace, și folosirea acestuia pentru a crea o nouă rută prin care sângele să poată ajunge la inimă, ocolind artera îngustată sau blocată.
De obicei, operația presupune deschiderea cutiei toracice și oprirea inimii pentru o anumită perioadă, timp în care funcția acesteia și a plămânilor va fi preluată de o pompă specială. Se pot folosi însă și alte tehnici. În general, intervenția durează câteva ore și durata spitalizării este mai lungă decât în cazul angioplastiei coronariene. Te poți aștepta să petreci aproximativ o săptămâna în spital, chiar mai mult dacă apar complicații.
Și în cazul acestei proceduri există anumite riscuri de care trebuie să ții cont. Pot apărea tulburări de ritm cardiac, sângerări sau infecții. Alte riscuri asociate cu operația de bypass coronarian sunt infarctul miocardic, insuficiența renală și accidentul vascular cerebral.[4]
Angina pectorală este o problemă destul de comună. În funcție de tipul de angină diagnosticat, severitatea simptomelor și ce anume o cauzează, medicii recomandă diverse tipuri de tratamente. Două dintre acestea sunt angioplastia coronariană și bypassul coronarian. Fiecare metodă de tratament are avantajele și dezavantajele sale, iar medicul tău îți va spune care dintre ele este cea potrivită pentru tine.
Bibliografie:
- „Angina.” Bhf.org.uk, 2022, www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/angina. Accessed 4 Nov. 2022.
- NHS Choices. „Coronary Angioplasty and Stent Insertion”. 2022, www.nhs.uk/conditions/coronary-angioplasty/. Accessed 4 Nov. 2022.
- „What Is Angina?” NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/angina. Accessed 4 Nov. 2022.
- „What Is Coronary Artery Bypass Grafting?” NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/coronary-artery-bypass-grafting. Accessed 4 Nov. 2022.
